Excel

Cu ce ma ajuta daca stiu sa lucrez in Excel? Microsoft Excel este un program de calcul tabelar deosebit de util, dar si foarte complex. Astfel, dupa ce vei exersa notiunile invatate in acest curs, vei putea folosi Excel-ul pentru organizarea datelor, efectuarea de calcule matematice, generarea de rapoarte bazate pe cifre, pentru a crea diverse grafice si pentru multe alte lucruri (unele dintre acestea le vom descoperi impreuna in acest curs). Pe masura ce inveti mai multe despre Excel vei observa ca acest program te poate ajuta foarte mult in viata de zi cu zi, chiar daca il folosesti acasa (pentru a organiza lista de carti din biblioteca, colectia de dvd-uri etc.) sau la job (pentru a tine evidenta cu salariatii firmei, pentru a crea diverse rapoarte de vanzari etc.). Cui se adreseaza acest curs online de Excel? Cursul "Excel prin exemple" este un curs usor de folosit, cu explicatii foarte clare, care se adreseaza in primul rand incepatorilor, celor care nu au lucrat pana acum cu programul Microsoft Excel si care vor sa invete sa utilizeze Excel-ul in activitatile de zi cu zi. De asemenea, si cei care lucreaza deja in Excel vor descoperi in acest scurt curs online diverse lucruri interesante si care in mod sigur le va usura munca. Practic pentru a ajunge sa stii foarte bine sa lucrezi in Excel este nevoie de multe exercitii practice, care sa iti fixeze notiunile invatate. Fiind un program complex, scopul acestui curs nu este sa explice toate facilitatile pe care le ofera Excel-ul (nici nu ar fi posibil), ci doar sa familiarizeze viitorii cursanti cu principalele functii din Excel, astfel incat, oricine sa poata incepe sa foloseasca acest program in activitatile de zi cu zi. Cursul este insotit de exemple practice pentru a intelege mai bine notiunile explicate. Vom face impreuna de la crearea unui simplu document Excel si pana la dezvoltarea unor aplicatii complexe bazate pe notiunile invatate. Ce versiune de Excel s-a folosit in exemplele din curs? In cadrul cursului "Excel prin exemple" am folosit imagini din Microsoft Excel 2003, dar majoritatea notiunilor explicate in cadrul cursului pot fi folosite fara probleme in orice versiune Excel. Este destul de greu ca fiecare exemplu din curs sa fie ilustrat cu imagini din mai multe versiuni Excel, mai ales ca, odata familiarizat cu programul Excel, nu iti va fi greu sa descoperi particularitatile fiecarei versiuni. Importante sunt notiunile de baza pe care incercam sa le tratam in acest curs. Ca si la celelalte cursuri, fiecare lectie ramane deschisa si eventualele probleme / intrebari / sugestii le putem discuta prin intermediul comentariilor.

informatica

Termenul informatică desemnează știința procesării sistematice a informației, în special a procesării cu ajutorul calculatoarelor. Termenul englez corespunzător este Computer Science (stiința calculatoarelor). Istoric, informatica s-a dezvoltat ca știință din matematică, în timp ce dezvoltarea primelor calulatoare își are originea în electrotehnică și telecomunicații. De aceea, calculatorul reprezintă doar dispozitivul pe care sunt implementate conceptelor teoretice. Informaticianul olandez Edsger Dijkstra afirma: "În informatică ai de-a face cu calculatorul, așa cum ai în astronomie cu telescopul". A nu se confunda informatica nici cu Tehnologia informației și nici cu teoria informației. Portal Informatică Cuprins [ascunde] 1 Etimologie și istorie 2 Importanța informaticii 3 Disciplinele informaticii 4 Informatica teoretică 4.1 Automate și limbaje formale Termenul informatică provine din alăturarea cuvintelor informație și matematică. Alte surse susțin că provine din combinația informație și automatică. Alan Turing (1912-1954) Istoria informaticii începe înainte de momentul apariției computerului digital. Înainte de anul 1920, termenul de "computer" se referea în limba engleză la un o persoană care efectua calcule (un funcționar). Primii cercetători în ceea ce avea să se numească informatică, cum sunt Kurt Gödel, Alonzo Church și Alan Turing, au fost interesați de problema computațională: ce informații ar putea un funcționar uman să calculeze având hârtie și creion, prin urmărirea pur și simplu a unei liste de instrucțiuni, atât timp cât este necesar, fără să fie nevoie ca el să fie inteligent sau să presupună capacități intuitive. Una din motivațiile acestui proiect a fost dorința de a proiecta și realiza "mașini computaționale" care să automatizeze munca, deseori plictisitoare și nu lipsită de erori, a unui computer uman. În perioada anilor 1970, când mașinile computaționale au cunoscut o evoluție accelerată, termenul de "computer" și-a modificat semnificația, referindu-se de acum mai degrabă la mașini, decât la predecesorii săi umani. [modificare] Importanța informaticii În prezent, informatica își găsește aplicații în toate domeniile vieții. Prezența ei este puternic amplificată de impactul pe care îl are Internetul. Rețeaua la nivel mondial a revoluționat comunicarea dintre companii, logistica, mass media, dar și viața privată a fiecarui individ. Mai puțin vizibil, dar totuși omniprezent, informatica și-a câștigat un loc stabil până și în aparatele casnice, ca de exemplu video recorder-ul sau mașina de spălat, în care sunt inglobate așa-numitele embedded Systems (sisteme inglobate), care asigură acestor aparate un comportament mai mult sau mai puțin "inteligent". Computerele pot administra, proteja, transmite și prelucra o mare cantitate de date într-un timp scurt. Pentru efectuarea unor astfel de operații este necesară o interacțiune complexă între sistemele de hardware și de software, care reprezintă domeniile fundamentale de cercetare în Informatică. Marele avantaj al sistemelor computaționale constă în capacitate lor de a prelucra în mod schematic cantități enorme de informații la o viteză foarte mare. S-a încercat și implementarea capacităților perceptive ale omului în sistemele informatice, însă până în prezent cu un succes foarte limitat. Un exemplu în această direcție îl constituie sistemele de recunoaștere a chipului uman, sau/și de luare a deciziior atunci când nu se dispune de toate datele necesare. Astfel de procese sunt studiate de o ramură specializată a informaticii, inteligența artificială. Astfel, în anumite discipline restrânse pot fi obținute deja rezultate remarcabile. Totuși nu se poate încă vorbi despre o modelizare a inteligenței umane. Ca sistem științific fundamental, informatica are, la fel ca și matematica, implicații profunde în multe alte domenii ale științei. Dacă prin matematică se înțelege un "sistem de gândire formal", atunci informatica se concentrează pe ceea ce este "formal realizabil", adică ceea ce este realizabil din punctul de vedere al mașinii. Studierea problemelor informaticii poate să se apropie foarte mult de filozofie. [modificare] Disciplinele informaticii Informatica se divide în următoarele domenii fundamentale: informatică teoretică informatică practică informatică tehnică Pe lângă aceste trei domenii principale, mai există: inteligență artificială, considerată drept interdisciplină, într-o anumită măsură de sine stătătoare. Utilizarea informaticii în diferite domenii ale vieții de zi cu zi, ca de exemplu în economie, geografie,domeniul medical, este cuprinsă în termenul de informatică aplicată. Informatica teoretică poate fi considerată ca baza pentru alte domenii derivate. Aceasta asigură cunoștințele fundamentale pentru decidabilitatea unei probleme, sistematizarea complexității și pentru formalizarea automatelor și a limbajelor formale. Pe aceste fundamente se constitue informatica practică și informatica tehnică. Acestea se ocupă cu problemele centrale ale prelucrării informației și oferă soluții pragmatice și adaptabile. În acest punct cele doua domenii de dezvoltare sunt strâns legate unul de altul, diferențiindu-se prin apropierea sau depărtarea de microelectronică. Din punctul de vedere al informaticii, electronica nu reprezintă decât un instrument și nu un domeniu central de cercetare. În informatica practică, gasirea soluțiilor se face în așa fel încât să se obțină o cât mai mică dependență de electronică. Rezultatele iși găsesc în final utilizarea în informatica aplicată. Acestui domeniu îi revine realizarea hardware și software, prin urmare și marea parte a pieței IT. În domeniile interdisciplinare se fac cercetări pentru găsirea posibilelor soluții pe care tehnologia informației le-ar putea oferi. Astfel se poate menționa aici dezvoltarea de sisteme geoinformaționale, sau informatică economică ori bioinformatică. [modificare] Informatica teoretică Informatica teoretică se ocupă cu studiul teoriei limbajelor formale, respectiv automatica, teoria computațională și complexității, teoria grafurilor, criptologie, logică ș.a. punând bazele pentru construirea compilatoarelor pentru limbajele de programare și pentru formalizarea problemelor din matematică. Ea este, prin urmare, coloana vertebrală a informaticii. [modificare] Automate și limbaje formale Un automat finit determinist, dat prin diagrama de stări Automatele sunt în informatică mașini teoretice, având un comportament bine definit printr-o serie de reguli (algoritm), care alcătuiesc un program. Algoritmul reprezintă o mulțime finită de instrucțiuni, care, efectuate într-o ordine anume, ne dau un rezultat. Un automat are finalitate prin aceea că, plecând de la orice stare în care se poate afla el la un moment dat, se ajunge la o stare finală bine determinată prin program. Desigur însă că se pot construi și programe cu elemente aleatorii sau pseudoaleatorii. Automatul primește la intrare un așa numit "cuvânt de intrare" și, în funcție de ceea ce este programat să facă, va urma un șir de pași predefiniți (algoritmul), pentru a ajunge la un rezultat final. Un automat are o singură stare de pornire și un număr de stări finale bine determinate. În momentul în care automatul a ajuns într-o stare finală, după ce a parcurs toate stările intermediare corespunzătoare, se poate afirma că cuvântul de la intrarea automatului este acceptat. Mulțimea tuturor cuvintelor acceptate de un automat compun ceea ce se numește limbajul automatului. Automat cu memorie. Eingabeband=Banda de intrare Lesekopf=Capul de citire Keller=stivă Pentru a putea accepta limbaje complicate, este nevoie de alte modele de automate, care în primul rând trebuie sa dispună de capacitate de memorare. Mulțimea tuturor cuvintelor care se compun dintr-o secvență care conține un număr egal de litere "a" și de litere "b" constituie un așa numit limbaj independente de context, pentru care este nevoie de un "automat cu memorie" (numit și "automat push-down"). Un astfel de automat are la dispoziție o stivă de memorii, cu posibilitatea de a sesiza de câte ori litera "a" a fost citită și încă neasociată - și deci de câte ori trebuie să mai apară litera "b". Lingvistul Noam Chomsky a clasificat limbajele formale într-o ierarhie după cum urmează: Limbaje regulate (engl.: Regular Language) Limbaje independente de context (engl.: Context-free Language) Limbaje dependente de context (engl.: Context-sensitive Language) Limbaje recursiv enumerabile (engl.: Recursively enumerable Language) [modificare] Teoria computațională În teoria computațională, informatica teoretică studiază posibilitățile de rezolvare a unei probleme cu o anumită mașină. Teza Curch-Turing susține că orice problemă intuitivă care poate avea o soluție, deci computabilă, poate fi rezolvată de o mașină MAA - mașină cu acces aleator sau și de mașina Turing, prin urmare neexistând o mașină care să fie limitată computațional. Aceasta teză nu este demonstrabilă în mod formal, fiind totuși universal acceptată. Se spune că un model de sistem computațional, respectiv un limbaj de programare, este "Turing complet compatibil", dacă cu acesta se poate simula mașina universală Turing. Toate computerele actuale sunt "Turing complet compatibile", aceasta însemnând că se poate găsi o soluție pentru orice problemă decidabilă. Termenul de decidabilitate poate fi descris ca o întrebare dacă o problemă anume este rezolvabilă algoritmic sau nu. Astfel, de exemplu, problema celui mai mic multiplu comun a două numere este o problemă decidabilă. O problemă nedecidabilă este de exemplu întrebarea dacă un computer, dându-i-se anumiți parametri de intrare, va ajunge vreodată la rezultat, fapt cunoscut sub numele de problema Halt. In teoria computațională se cercetează ce mașini se pot utiliza pentru efectuarea unei funcții date. Astfel funcția Ackermann de exemplu este rezolvată nu prin clasa programelor de tip loop, ci prin mai eficienta clasă a programelor de tip while.

Functii financiare- suplimentar

Programul Excel pune la dispozitie o serie de functii financiare ca: -DB -NPER -DDB -NPV -FV -PMT -IPMT -PPMT -IRR -PV -ISPMT -RATE -MIRR -SLN -SYD -VDB Functiile financiare (Financial) efectueaza o serie de calcule economico-financiare furnizand prin valorile returnate informatii utile referitoare la amortismente, la rentabilitatea investitiilor, plasamentelor, imprumuturilor etc. Cele mai folosite si cele mai cunoscute sunt functiile FV,PMT,NPV,PV. FV (rata_dobanda, nr_rate, plata, vp, tip) Functia FV calculeaza valoarea viitoare pentru o serie de încasari/ plati egale (specificate în argumentul plata), facute într-un numar de perioade reper, cu o anumita dobânda (primul argument). Dobânda trebuie sa aiba aceeasi unitate de masura ca reper. De exemplu, dobânda anuala trebuie sa se împarta la 12 daca încasarile/ platile se fac lunar. Rata_dobanda - reprezinta rata dobânzii care se aplica Nr_plati - numarul de plati Plata - suma care se plateste de fiecare data Vp - reprezinta valoarea prezenta sau suma care se investeste/ împrumuta in momentul initial. Dact vp este omis se considera ca este 0. Tip - poate lua valoarea 0 sau 1. Daca are valoarea 0 se considera ca platile se fac la sfârtitul perioadei, dact are valoarea 1, platile se fac la începutul perioadei. Daca argumentul tip este omis se considera ca are valoarea 0. Banii care sunt platiti sunt reprezentati prin numere negative, iar cei încasati sunt reprezentati prin numere pozitive. Exemplu: Sa presupunem ca o persoana vrea sa investeasca bani pentru un proiect care va fi realizat peste 1 an. De aceea, depune 1.000 lei într-un cont de economii cu o dobânda de 6% pe an (dobânda lunara va fi 6%/ 12, adica 0.5%). De asemenea, sa presupunem ca persoana respectiva va depune câte 100 lei la începutul fiecarei luni, în urmatoarele 12 luni. Câti lei vor fi în cont la sfârtitul celor 12 luni? Aplicam functia =FV(0.5%, 12, -100, -1.000, 1) obtinem 2.301,40 lei. PV (rata_dobânda, nr_plati, plata, vv, tip) Functia PV calculeaza valoarea prezenta a unui flux de încasari/ plati viitoare. Argumentele functiei au aceeaai semnificatie ca si în functia FV. Argumentul vv reprezinta valoarea viitoare, obtinuta dupa efectuarea ultimei plati/ încasari. Daca vv este omis, se considera ca este 0. De exemplu, daca vreti sa economisiti 10.000 lei pentru un proiect de 20 de ani, atunci 10.000 lei este valoarea viitoare. Banii platiti sunt reprezentati prin numere negative, cei încasati prin numere pozitive. Exemplu: O persoana stie ca îsi poate permite sa plateasca 220 lei pe luna în urmatorii 4 ani. Dobânda curenta de piata este de 9%. Cât de mare este împrumutul pe care si-l permite persoana? Functia necesara pentru calcul este: =PV (0.09/12, 48, -220) care returneaza valoarea 8.840,65 lei. PMT (rata_dobanda, reper, vp, vv, tip) Functia PMT calculeaza suma care trebuie achitata periodic pentru un împrumut/ economie, daca se indica dobânda, numarul perioadelor de plata (reper) Argumentele functiei au aceeasi semnificatie ca si în functiile precedente. Pentru a determina suma totala de platit pe durata împrumutului se înmulteste valoarea returnata de functia PMT cu numarul de perioade. Exemple: 1. Ce suma trebuie platita lunar pentru un împrumut de 10.000 lei cu o dobânda anuala de 8%, care trebuie achita în 10 luni. Formula de calcul este: =PMT (8%/ 12, 10, 10.000) care returneaza valoarea – 1.037,03 lei daca platile se fac la sfârtitul lunii. sau =PMT (8%/ 12, 10, 10.000, 0, 1) care returneaza valoarea – 1.030,16 lei daca platile se fac la începutul lunii.S-au obtinut valori negative pentru ca sunt plati care trebuie efectuate. 2. Urmatoarea formula returneaza suma pe care cineva trebuie sa o primeasca lunar, daca a împrumutat 5.000 lei cu o dobânda anuala de 12% pe o perioada de 5 luni. =PMT (12%/12, 5, -5.000) returneaza valoarea 1.030,20. S-au obtinut valori pozitive pentru ca sunt sume ce trebuie încasate. 3. O persoana doreste sa strânga 50.000 lei în 18 ani prin economisirea unei sume lunare constante. Dobânda anuala este de 6%. Formula de calcul este: =PMT (6%/ 12, 18*12, 0, 50.000) care returneaza valoarea -129.08 lei. NPV (dobânda valoare1, valoare2, …) Functia NPV calculeaza valoarea prezenta actualizata a unui flux de venituri/ cheltuieli. Valorile trebuie sa fie echidistante în timp si sa fie valori platite/ încasate la sfârtitul fiecarei perioade.Dobânda- reprezinta dobânda anuala. Functia NPV este asemanatoare cu PV. Deosebirea consta în faptul ce valorile utilizate de PV trebuie sa fie constante, iar PV accepta valori fie la începutul, fie la sfârtitul perioadei. Exemplu: Pentru o investitie trebuie platiti 10.000 lei timp de 1 an. În urmatorii trei ani se obtin venituri anuale de 3.000 lei, 4.200 lei si 6.800 lei. Dobânda anuala este de 10%. Sa se calculeze valoarea neta actualizata a investitiei. =NPV (10%, -10.000, 3.000, 4.200, 6.800) care returneaza valoarea 1.188,44 lei. Al doilea argument este negativ pentru ca reprezinta o cheltuiala. RATE(numar de perioade;valoarea platii;valoare prezenta) returneaza rata dobanzii pe perioada unei anuitati, pentru un imprumut sau o investitie. Functiile financiare PMT, RATE si PV prezentate anterior, permit construirea tablourilor de rambursare pentru imprumut

Functii financiare din domeniul bancar

1. Functiile financiare (Financial) efectueaza o serie de calcule economico-financiare furnizand prin valorile returnate informatii utile referitoare la calculul amortizarii unor investitii, la rentabilitatea investitiilor, plasamentelor, imprumuturilor etc. 2. Categorii de functii financiare: 2.1. Functiile pentru calculul amortizarii unor investitii 2.2. Functii din domeniul bancar 2.3. Functii pentru previziuni 3. Functii pentru calculul amortizarii EXCEL ofera, pentru calculul amortizarii, un numar de cinci functii, dintre care doar trei sunt angrenate de sistemul contabil din tara noastra. Sintaxa functiilor pentru calculul amortizarii: (, , , , ) unde: reprezinta numele functiei; reprezinta valoarea de achizitie a echipamentului (valoarea de inventar); reprezinta valoarea recuperata prin casarea echipamentului; reprezinta durata de viata a echipamentului masurata in perioade de timp (de obicei, in ani); reprezinta perioada pentru care se calculeaza amortizarea (de exemplu 1 – pentru primul an, 2 – pentru cel de al doilea an etc.);

ia valori de la 1 la ; reprezinta un factor care determina cat de accelerata este amortizarea in primele perioade in cazul metodei regresive cu factor de regresie variabil . Functiile pentru calculul amortizarii unor investitii - permit calcularea amortizarii unor investitii prin urmatoarele metode: Metoda de depreciere liniara, prin care amortizarea este repartizata uniform pe cele n perioade ale duratei de viata, avand o valoare constanta. SLN(c,s,n) – Straight LiNe depreciation Metoda de depreciere cumulativa, prin care amortizarea are valori diferite, incepand cu valori mari si terminand cu valori mici, astfel incat la sfarsitul celor n perioade ale durateii de viata echipamentul este amortizat. SYD(c,s,n,i)-Sum of Years’ Digits depreciation Metoda balantei de depreciere regresiva, prin care utilajul este amortizat rapid in primele perioade ale duratei de viata, cand cheltuielile cu reparatiile sunt mai mici; Poate folosi un factor de regresie fix (fixed declining) sau un factor de regresie variabil (double declining). - DDB(c,s,n,i)- - DDB (c,s,n,i,f)- Double Decline Balance deprecion

Functii financiare

1. Functiile financiare (Financial) efectueaza o serie de calcule economico-financiare furnizand prin valorile returnate informatii utile referitoare la calculul amortizarii unor investitii, la rentabilitatea investitiilor, plasamentelor, imprumuturilor etc. 2. Categorii de functii financiare: 2.1. Functiile pentru calculul amortizarii unor investitii 2.2. Functii din domeniul bancar 2.3. Functii pentru previziuni 3. Functii pentru calculul amortizarii EXCEL ofera, pentru calculul amortizarii, un numar de cinci functii, dintre care doar trei sunt angrenate de sistemul contabil din tara noastra. Sintaxa functiilor pentru calculul amortizarii: (, , , , ) unde: reprezinta numele functiei; reprezinta valoarea de achizitie a echipamentului (valoarea de inventar); reprezinta valoarea recuperata prin casarea echipamentului; reprezinta durata de viata a echipamentului masurata in perioade de timp (de obicei, in ani); reprezinta perioada pentru care se calculeaza amortizarea (de exemplu 1 – pentru primul an, 2 – pentru cel de al doilea an etc.);

ia valori de la 1 la ; reprezinta un factor care determina cat de accelerata este amortizarea in primele perioade in cazul metodei regresive cu factor de regresie variabil . Functiile pentru calculul amortizarii unor investitii - permit calcularea amortizarii unor investitii prin urmatoarele metode: Metoda de depreciere liniara, prin care amortizarea este repartizata uniform pe cele n perioade ale duratei de viata, avand o valoare constanta. SLN(c,s,n) – Straight LiNe depreciation Metoda de depreciere cumulativa, prin care amortizarea are valori diferite, incepand cu valori mari si terminand cu valori mici, astfel incat la sfarsitul celor n perioade ale durateii de viata echipamentul este amortizat. SYD(c,s,n,i)-Sum of Years’ Digits depreciation Metoda balantei de depreciere regresiva, prin care utilajul este amortizat rapid in primele perioade ale duratei de viata, cand cheltuielile cu reparatiile sunt mai mici; Poate folosi un factor de regresie fix (fixed declining) sau un factor de regresie variabil (double declining). - DDB(c,s,n,i)- - DDB (c,s,n,i,f)- Double Decline Balance deprecion

Functii logice

Functia IF verifica indeplinirea unei conditii si intoarce o valoare daca o conditie precizata evalueaza true si alta valoare daca evalueaza false.Exemplu: daca valoarea din A1 este un numar mai mare decat cinci (valoare de adevar pentru conditie), in celula B1 va scrie promovat altfel (valoare de fals pentru conditie), va scrie corigent. AND (conditia1, conditia2, …) - Functia AND returneaza valoarea adevarata (TRUE) daca toate conditiile specificate in argumente sunt adevarate. Daca cel putin o conditie nu este adevarata, functia AND va returna valoarea fals (FALSE). Functia poate avea cel mult 30 de argumente OR (conditia1, conditia2, …) - Functia OR returneaza valoarea adev[rat[ (TRUE) daca cel putin o conditie din cele in argumente este adevarata. Daca nici o conditie nu este adevarata, functia OR va returna valoarea fals (FALSE). Functia poate avea cel mult 30 de argumente. NOT (conditie)-Functia NOT returneaza valoarea adevarata daca conditia este falsa si daca conditia este adevarata.

Functia Excel pentru calcule aritmetice elementare

Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare Cuvinte cheie: Functie matematica Excel: suma, produs, produs scalar, factorial, SUM, SUMIF, PRODUCT, SUMPRODUCT, FACT, SUMX2MY2, SUMX2PY2, SUMXMY2. Apelarea functiilor matematice Excel Functiile matematice Excel sunt grupate într-un pachet ce poarta denumirea simbolica Math&Trig. Acest pachet face parte dintr-o colectie de tipuri functii ce pot fi apelate în Excel. Dintre acestea amintim:Financial, Math&Trig, Statistical, Logical, Engineering,…etc. Modalitatea de apelare a unei functii matematice Excel este urmatoarea: 1. Deschidem meniul Insert 2. Selectam comanda Function… 3. Din fereastra de dialog Insert function ce se deschide, din câmpul Select a category selectam setul de functii Math&Trig 4. Din lista Select a function alegem functia pe care o dorim. Functia SUMIF Aceasta functie matematica Excel este de tip aditiv. Ea are rolul de a opera doar continutul celulelor care respecta un anumit criteriu precizat de utilizator. Sintaxa functiei este: =SUMIF(range, criteria, sum_range) Prin apelarea functiei SUMIF din setul de functii Math&Trig apare fereastra de dialog: unde Range reprezinta domeniul de celule in care sunt introduse valorile asupra carora operam. Criteria este un criteriu care indica ce valori sa fie adunate. De exemplu introducerea în acest câmp a criteriului “<19” va avea ca efect însumarea doar a valorilor mai mici decât valoarea 19. Acest criteriu poate fi numeric sau poate contine o secventa de text. Sum_range este un câmp care se completeaza optional. Se însumeaza doar acele valori ale vectorului sum_range pentru care valorile corespunzatoare din vectorul range verifica criteriul introdus în câmpul criteria. Vom ilustra printr-un exemplu utilitatea acestui câmp.